Bullying-ul in scoala: ce soluții avem pentru protecția copiilor noștri?

Bullying-ul este cu siguranță unul dintre fenomenele tot mai răspândite în toate structurile societății, însă cu efectele cele mai îngrijorătoare este cel în rândul elevilor. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, România ocupă locul 3 la nivel european privind bullying-ul in scoala.

O statistică la fel de gravă este cea oferită de ONG-ul Salvați Copiii. Într-un studiu realizat la nivel național s-a arătat faptul că jumătare dintre elevii din gimnaziu și liceu au fost, la un moment dat, supuși bullying-ului.

Cu toate acestea, statisticile efectuate nu reflectă întreaga realitate. Bullying-ul in scoala este un fenomen complex ce implică efecte devastatoare de durată la nivelul psihic și emoțional, afectând considerabil aspectul social al vieții victimelor. Teama, înjosirea și complicitatea impusă contribuie la formarea unui mediu social vulnerabil, în care relațiile dintre persoane sunt compromise.

Ce este bullying-ul in scoala?

O definiție din punct de vedere legal asupra bullying-ului nu există, însă acesta implică un comportament ostil intenționat, fiind implicat un dezechilibru de putere. Vorbim despre bullying în contextul în care o persoană hărțuiește, intimidează în mod constant altă persoană. Scopul acestui comportament constă în rănirea fizică sau emoțională a unui om.

Bullying-ul in scoala poate să apară atât în instituțiile de învățământ, cât și în afara lor, dar bullying-ul întotdeauna este generat pe fondul relațiilor create în acest mediu.

Ce tipuri de bullying in scoala există?

Cu certitudine, acest fenomen poate lua diferite forme, printre care:

• Bullying verbal - acesta se manifestă prin vorbe, uneori și în formă scrisă, fiind vorba de tachinări, injurii, porecle, comentarii de natură sexuală, amenințări, umilire etc.

• Bullying fizic - în acest caz vorbim de intimidare fizică, vătămare, atac asupra unei persoane într-un grup, invadarea spațiului personal, hărțuire sexuală, furtul obiectelor etc.

• Bullying social - acesta are efecte devastatoare la nivel emoțional, fiind vorba despre latura socială a unei persoane. Bullying-ul social presupune distrugerea reputației și în principal a legăturilor sociale pe care le creează o persoană. Mai precis, poate să însemne: înlăturarea și izolarea voită dintr-un grup, implicarea elevului în situații neplăcute în public, sarcasm dus la extrem, compromiterea stării de bine și a fericirii acestuia etc.

• Cyberbulling - pe fondul dezvoltării tehnologiei a apărut o nouă formă de bullying, fiind implicate rețelele de socializare și alte aplicații ale mediului digital. În acest caz, sunt asociate acțiuni specifice bullying-ului verbal și social, ele desfășurându-se în mediul online. În cele mai multe situații este vorba de imagini compromițătoare ale unui elev pe social media, propagarea unor informații false despre acesta, furtul de identitate și realizarea unor acțiuni în numele lui etc. 

Care sunt motivațiile pentru bullying-ul in scoala și cine poate să devină victimă?

Prejudecata stă la baza acestei forme de agresiune. De multe ori, această hărțuire este legată de particularitățile fizice ale unei persoane. Din păcate, foarte mulți copii devin o victimă a bullying-ului prin prisma religiei, etniei lor, statutului social, necesităților sau dizabilităților pe care le prezintă.

De asemenea, un copil poate fi supus unei astfel de agresiuni, dacă este sesizată:

• O stimă de sine scăzută;

• Tendința de a sta retras;

• Starea de anxietate;

• Lipsa capacității de a se apăra;

• Absența prietenilor etc.

Efectele la nivel psihic și emoțional pot fi copleșitoare în rândul copiilor ajunși în situația de a fi victimele bullying-ului. Supuși constant la astfel de agresiuni, indiferent de natura bullying-ului, victimele ajung să se confrunte cu depresie, stimă de sine scăzută, izolare socială și chiar gânduri suicidare.

Din acest motiv, prioritatea principală a părinților și a cadrelor didactice este să acorde atenție factorilor care pot semnala bullying-ul. Din nefericire, numeroși elevi ce sunt agresați la școală nu comunică acest lucru părinților și suportă tacit suferința.

Care sunt principalele semne ale unui elev aflat în bullying-ul in scoala?

• Îmbrăcăminte ruptă sau obiecte deteriorate (cărți, telefon etc.);

• Răni sau leziuni ce nu pot fi explicate;

• Ezitare în privința mersului la școală;

• Scăderea apetitului sau schimbări drastice în privința alimentației;

• Insomnii, coșmaruri dese;

• Tendința de a sta retras, refuzând comunicarea;

• Performanțe școlare scăzute;

• Autovătămarea etc.

Recunoașterea acestor semne de către părinți este esențială pentru adoptarea măsurilor împotriva acestei agresiuni. Bullying-ul in scoala generează consecințe grave la nivelul sănătății copiilor, producând efecte de durată și la nivelul familiilor lor. De aceea, este fundamental ca adulții să conștientizeze și să înțeleagă în profunzime impactul traumatizant al bullying-ului.

Ce măsuri pot adopta părinții pentru protecția copiilor lor?

Legat de acest fenomen prezent în școli, atât părinții, cât și cadrele didactice și autoritățile trebuie să colaboreze pentru a preveni și diminua formele de agresiune, aplicând măsuri de protecție și siguranță. 

Prioritar pentru părinți este să acorde o atenție deosebită comportamentului adoptat de copilul lor. Discuția sinceră și deschisă cu acesta este primul pas, părinții oferind empatie, susținere și înțelegere necondiționată. Este important ca părinții să:

• mențină comunicarea transparentă cu copilul, discutând despre consecințele pe care le poate avea bullying-ul;

• discute strategii asertive pentru a răspunde la bullying (spre exemplu, să solicite susținerea cadrelor didactice pentru a soluționa posibilele conflicte);

• încurajeze copilului în privința acționării raționale și corecte în situațiile de agresiune în vederea descurajării agresorului;

• îi comunice copilului ce calități deosebite deține, făcându-l să se simtă valoros.

În ceea ce privește unitățile de învățământ, la nivel național au fost adoptate măsuri prin care este prevenit și combătut acest fenomen. În prezent, se urmărește creșterea nivelului de conștientizare a acestui fenomen și garantarea unui climat școlar favorabil desfășurării activității.

La nivel școlar, sunt implementate măsuri anti-bullying, printre cele mai importante menționăm:

• Dezvoltarea unor programele de informare cu privire la cauzele, consecințele, prevenția bullying-ului și maniera de gestionare a cazurilor de bullying etc.;

• Crearea unor proceduri de intervenție în bullying-ul in scoala;

• Monitorizarea în permanență a spațiului cu risc ridicat de bullying (curtea școlii, holuri, teren de sport etc.) cu ajutorul unor sisteme de supraveghere video, prevenind astfel cazurile de agresiune;

• Implicarea părinților în sesiuni de informare și luarea unor măsuri de comun acord în vederea protecției și securității copiilor;

• Identificarea și sprijinirea psihologică a elevilor ce ajung să devină victime ale bullying-ului;

• Corectitudinea evaluării performanțelor elevilor, în vederea reducerii tensiunilor ce determină cazurile de bullying.

Concluzii

Bullying-ul in scoala este un fenomen real, fiind tot mai prezent în rândul elevilor. Pe fondul agresiunii, indiferent de tipul acestora, elevii întâmpină probleme emoționale pe care greu le gestionează, unele dintre ele având repercusiuni și în viața de adult.

Pentru aceștia, școala nu reprezintă doar mediul în care se depun eforturi pentru a obține performanțe academice, ci este și cadrul ideal pentru învățarea socio-emoțională a elevilor. Din acest motiv, este o prioritate națională asigurarea climatului educațional prielnic învățării și promovarea relațiilor sociale pozitive între elevi.