Hartuire la locul de muncă - ce trebuie să știi despre acest fenomen

Hărțuirea la locul de muncă este un fenomen, ce poate fi întâlnit în toate tipurile de afaceri. Totuși, în calitate de angajator, ai responsabilitatea și obligația legală de a crea și menține locuri de muncă lipsite de riscul de hartuire, indiferent de forma acesteia.

De la hartuire verbală și până la cea fizică, este primordială înțelegerea faptului că acest fenomen este ilegal și afectează productivitatea, confortul și siguranța angajaților, punând totodată organizația în pericol. Descoperă, în rândurile următoare, ce este hartuirea, de câte tipuri poate fi și ce măsuri trebuie să iei pentru preveni acest fenomen.

Hartuire la locul de muncă – ce este?

Hărțuirea la locul de muncă implică orice tip de comportament abuziv manifestat față de un angajat sau un grup de angajați. De aceea, fenomenul de hartuire la locul de muncă poate presupune: glume jignitoare, insulte, agresiuni sau amenințări fizice, intimidare, etc.

Hărțuirea la locul de muncă poate fi efectuată:

• La nivel vertical, adică un superior poate agresa subordonatul sau invers;

• La nivel orizontal, agresiunea are loc între angajații de pe nivel ierarhic similar.

Hartuire la locul de muncă – ce tipuri există?

Acest fenomen poate lua mai multe forme:

• Hartuire verbală – având repercusiuni asupra sănătății și carierei, hărțuirea verbal constă în remarci înjositoare, ridicarea tonului, gesturi jignitoare, insulte, glume răutăcioase și critici nerezonabile. Nefiind o formă fizică de lezare, hărțuirea verbală este adesea greu de recunoscut.

• Hartuire psihologică – similară formei anterioare, acest tip de hartuire nu este atât de evidentă și constă în tactici de excludere. Printre acestea, se numără: reținerea de informații, asumarea meritului pentru realizările altcuiva, impunerea unor termene exagerate pentru realizarea sarcinilor, solicitarea unor task-uri înjositoare sau în afara domeniului de activitate, etc. Aceste acțiuni au rolul de a distruge psiholgoic victima, subminându-i stima de sine.

• Hartuire digitală – include postarea sau trimiterea de mesaje cu amenințări pe rețelele de socializare, urmărirea activității online a victimei, crearea de acuzații false la adresa victimei, etc.

• Hartuire fizică – această formă de hartuire variază de la gesturi simple nedorite (atingerea hainelor, părului, feței sau altor părți ale angajatului) și până la agresiune fizică și deteriorarea proprietății personale. Uneori, acest fenomen poate fi dificil de identificat dacă victima nu prezintă dovezi fizice. 

• Hartuire sexuală – studiile arată că atât femeile, cât și bărbații pot fi victime al acestui tip de hartuire. Aceasta formă include avansuri sexuale nedorite, cum ar fi: atingerile inadecvate, glumele cu tentă sexuală, distribuirea de materiale pornografice, trimiterea de mesaje sexuale sau solicitarea unor favoruri sexuale în schimbul siguranței locului de muncă ori al unei promovări.

Hartuire la locul de muncă – ce efecte generează?

Acest fenomen determină o serie de efecte negative, la nivelul mai multor părți implicate:

• Efecte negative asupra sănătății victimei – chiar dacă pleacă de la muncă, victima se poate confrunta cu probleme de sănătate fizică și mintală, cum ar fi: tensiune arterială mai mare, schimbări frecvente de dispoziție, atacuri de panică, stres constant, ulcer. De asemenea, persoanele hărțuite la locul de muncă pot prezenta și dureri de cap, tensiune musculară și modificări ale apetitului.

• Efecte negative asupra performanței la locul de muncă – din cauza agresiunilor, victimele nu mai pot să își îndeplinească eficient sarcinile de lucru. Astfel, ele își pierd capacitatea de concentrare sau de lucru, își diminuează stima de sine, au dificultăți în ceea ce privește luarea deciziilor, motiv pentru care prezintă un nivel scăzut de productivitate. De asemenea, persoanele agresate vor fi mai preocupate de evitarea agresorului, căutarea unui sprijin, planificarea modului în care pot face față următoarele situații de hărțuire, etc. 

• Efecte negative asupra angajatorului – orice formă de hartuire perturbă mediul de lucru, provocând un mediu de lucru ostil, absenteism, diminuarea productivității celorlalți angajați, probleme juridice costisitoare și jenante, erodarea loialității angajaților, costuri suplimentare de recrutare, imagine publică deteriorată, etc.

Hartuire la locul de muncă – cum poate fi combătută și prevenită?

Locul de muncă nu trebuie să implice niciun fel de hărțuire. De aceea, este imperativă stabilirea unor politici și proceduri corespunzătoare de identificare și prevenire a oricăror tipuri de hartuire. 

De asemenea, legislația impune obligația angajatorilor de a crea un mediu de lucru lipsit de riscul de intimidare, insulte sau discriminare bazată pe rasă, culoare, religie, sex sau naționalitate. Totodată, este necesar să implementezi măsurile potrivite de combatere și prevenire a hărțuirii deoarece riști să fii dat în judecată și să plătești sancțiuni semnificative.

Printre măsurile recomandate în acest sens, se numără:

• Stabilirea unor limite clare pentru a limita comportamentele abuzive;

• Dezvoltarea unei proceduri eficiente de reclamare a situațiilor de hartuire;

• Încurajarea angajaților de a declara orice problemă cu care se confruntă la locul de muncă;

• Investigarea rapidă și rezolvarea imediată a oricărui incident de hartuire;

• Prevenirea luării unei măsuri care ar putea afecta și mai mult victima sau persoana care a făcut plângerea (de exemplu, transferarea persoanei sau oferirea unui stimulent care să o determine să renunțe la reclamație);

• Apelarea la un avocat care să ofere soluțiile potrivite;

• Disciplinarea persoanei care a comis hărțuirea;

• Investirea într-un echipament de supraveghere video pentru a împiedica agresorii să hărțuiască angajații.